Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘTERGE, STĂVILI, TĂIA, MAI, PAT ... Mai multe din DEX...

ÎNCETA(SĂ FACĂ CEVA) - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNCETA(SĂ FACĂ CEVA)

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 129 pentru ÎNCETA(SĂ FACĂ CEVA).

Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii

... fost dați în judecată; altă mulțime a fost perchiziționată; s'a ticluit catastiful de păcate: în sfârșit, pentru ca toate aceste se poată face, trebue fie la mijloc o ură sinceră, iar pentru ca se poată urî, oamenii trebue aibă motive bine întemeiate. Trebue deci fie ceva, ce deosebește pe liberali de conservatori. Era odată o vreme, când nu erau în țară nici liberali, nici conservatori:erau numai boieri, ciocoi, târgoveți și ... împlinit. Mai este însă un lucru la mijloc. În o țară atât de liberală ca România, foarte lesne s'ar putea întâmpla ca națiunea suverană -și dea seamă despre ceea ce face și le dea liberalilor bani de drum. Contra acestei eventualități triste nu este decât un singur leac, ura personală, și d. C. A. Rosetti ... Plevnă internă. Este foarte aproape de adevăr, deoarece știe, că însuși lucrează zi și noapte spre a produce acest rezultat. Îndată ce ar înceta ura și frica, îndată ce interesele particulare nu ar fi angajate în luptele politice, d. C. A. Rosetti ar trebui

 

Ioan Slavici - Scormon

... auzi câinele acest cuvânt, sări uite la picioarele ei, apoi se ridică cu labele pe ea și iarăși îi cuprinse picioarele, sări împrejur vesel, începu latre, scheaune și iarăși -i lingă mâinile. — Scormon! dragă Scormon! zise ea, plecându-se spre câine și netezindu-l. Cât e de slab, sărmanul! Unde e Pascu? La ... orișice. Ar fi dorit știe unde-i și ce face, și cum e, și ce gândește, ar fi dorit -l vadă și numai -l vadă. Scormon se ridică cu labele pe umerii ei. — Scormon! strigă ea înduioșată, apoi îi cuprinse capul și îl sărută, privind speriată împrejur ... urla și numai de dor vadă pe stăpânul său. Văzând însă că și mamă-sa își șterge lacrimile, ea o urmă în casă, fără -i vină a zice vrun cuvânt. Ceva mai târziu, Sanda iarăși măsura lungimea gardului cu firul în mână, ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic. Scormon era culcat la vârtelniță ... scăpat de el, însă îi părea c-a rămas satul pustiu. II Trei văi și trei dealuri: cale scurtă-n tinerețe: cine o face ...

 

Vasile Pogor - Poezie

... păr.     Decît toți a fi mai mare, în patria mea dorem     Și pentru pogorîtorii cei din mine o gătem.     Aceasta cum se lucrează ? lucrează prin păcat.     Ca calc în așa treaptă, trebuie fiu bogat,     Ca adun bogăție urmeaz-a fi răpitoriu,     Crud, nemilostiv, sălbatec, mincinos și-nșălătoriu.     Dar bogați mai sînt și alții ; trebuie sau -i zatresc,     Sau cu chipuri oarecare viclene -i sărăcesc,     Și pe toți cei deopotrivă cu mine -i împilesc     Și un drit cu osibire oarecare -mi păstresc.     Sufletul -l dau uitării, cugetul neascultat     Cu a sale mustrări toate -l înnăduș prin păcat.     Sîngele celui deaproape -l privesc neoțărît     Cum gîlgîiește cu spumă de mîna mea omorît.     Văduva și sărmanul aceluia -l privesc     Îmbrăcat în haine negre la ușa mea cum zvoresc,      văd muritori de foame -i văd goli și umiliți.     Strîngînd fărmături din masă pe supt păreți osîndiți.     Fără îngrețăluire știu de a lor avut     Prin crîncenă sîlnicie că a-l răpi am putut.     Pe patria-mi ticăloasă, aceea ce m ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Diplomație subțire - Cronică

... de alaltăieri, din Parlament... - A ! da, bine zici... Dar n-ai auzit ce I s-a 'ntâmplat lui Mangra... Asta va zică scapi prin tangentă; cum am zice, o scalzi, ori răspunzi, în doi peri, la o întrebare precisă despre ceva, cu altă întrebare precisă despre altceva. Așa face acum și China, cum are diplomația chineză de mult obiceiul facă. De aceea, pe semne, noi, Românii, despre șiretul care face pe prostul, vrând scape prin tangentă, zicem că Ťface pe chinezulÅ¥. Și acum revenim la ce spuneam mai sus despre snoave și zicători. Cine ar crede că întîmplarea așa de gravă dintre două nemăsurate împărății, ca Rusia și ... tu unde e casa mea ? - Ba, aia o cam știu... DĂ¡ dumneata încotro, nașule ? - Mergeam tocma la tine. - La mine ?... Eu gândeam, că finul trebue meargă la naș, și nu nașul la fin. Aveam te 'ntreb ceva... Uite ce e... Zice, că a pierit ieri-noapte dela Țâca văduva lui Oancea un curcan... și ... - Nu mai spune ! - Și vreo patru ... faci

 

Ion Luca Caragiale - Paradoxal

... d. Teofil o completă răsturnare. Ce e bine la toată lumea la d. Teofil e rău, și viceversa. De exemplu, alaltăseară l-am văzut făcând ceva, care m-a pus în mare mirare. Exprimându-mi acest sentiment al meu, d. Teofil s-a apucat -mi facă o teorie ridiculă asupra datoriei ce are societatea față cu virtuțile și vițiile individului. vedeți modul lui paradoxal. El susține că virtuțile sunt pavezele și armele individului în lupta sa cu societatea, iar vițiurile îi sunt părțile descoperite și ... nici o nevoie combată vițiurile indivizilor și le încurajeze virtuțile — ba chiar dimpotrivă, pentru că virtuțile individului sunt păgubitoare autorității ce trebuie exercite societatea asupra lui, pe câtă vreme vițiile lui îi sunt ei folositoare. Ce dreptate este prin urmare pretinzi de la o societate -și cultive vrăjmașii și -și combată sprijinitorii? Eu, mărturisesc drept, că după astfel de paradoxe încetez de a mai discuta. Dar nu uit a spune faptul în urma căruia d. Teofil mi-a debitat ciudata d-sale teorie. Amicul meu și eu ...

 

Nicolae Filimon - Omul de piatră

... împărat și o împărăteasă, amîndoi tineri și frumoși, dar nu făceau copii. Într-o zi, veni la împăratul un arap buzat și-i zise: — trăiești, luminate împărate! Am, auzit că împărăteasa nu face copii și am adus buruieni pe care, cum le-o bea, rămîne grea. Împăratul luă buruienile de la arap și porunci -i dea cal împărătesc și un rînd de haine de aur ce-ți lua vederile de frumusețe, apoi chemă pe împărăteasa și-i dete buruienile ... va veni fiul meu și vă face pre amîndoi sloi de gheață; duceți-vă mai bine la sora mea cea mai mică, că ea poate vă găzduiască și vă spuie și drumul la doamna Chiralina. Feciorul de împărat plecă înainte și ajunse la muma Vîntului turbat; plecară și de acolo și ajunseră la ... împărat, prinse o așa de mare dragoste de dînsul, încît căzu la grea boală și ajunse la ceasul morței. Ce nu făcu bietul împărat ca o scape? Dar toate erau în zadar. În cele din urmă, veni o babă și-i zise: — Luminate împărate, trăiești întru mulți ani! Daca vrei se facă sănătoasă fiica împărăției-tale, ...

 

Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată

... așa că am ajuns talentat? și poate încet-încet, tot dând cu pomadă, s-ajung și genial. Nu-i decât idealul social în artă! Dar ceva mai mult, nici nu se poate fie talent sau geniu fără fi întrebuințat pomada mea. — Ba se poate, zici d-ta. — Ba nu se poate, răspund eu. — Dar Anacreon, dar Shakespeare, Machiavelli, MoliĂ ... sociale, chinurilor sociale, năzuințelor sociale, avânturilor sociale, idealului social. Astfel, am împăcat, într-un chip ingenios, reputația rețetei mele infalibile [sic], care trebuie de acuma fie o religiune, cu reaua deprindere și rutina îndărătnică a societății vechi: orice religiune proaspătă trebuie, la apariția sa, fie politicoasă și știe face oarecari concesiuni vechilor credințe ruinate, pe cari vrea le dărame. Așa, așa, tinere! încrede-te în rețeta mea — ea singură te poate scăpa de chelia interioară. Nu trebuie uit însă a-ți spune — deși mi se pare c-ai înțeles deja, fiindcă ești deștept — că noua pomadă se deosibește ... vechi la aplicare: ca obții rezultatul dorit, trebuie freci cu ea nu capul tău, ci pe al altora; dar

 

Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu

... • • • • • • • • • • • • • • • • • Soarile după dialuri abia mai purpurează, Roșața-i întinde pe ceriuri însărînd, Și luna ivești, și rîul scîntează A ei razi albie în undă-i oglindînd. Acum toată mișcarea în cuibu-i tîrăști, trage în lacașu-i, spre a se odihni, Numai păstoriul turma spre cîmpuri o pornești, Ș-în rădiu privighitoare începi a concerti ... gîndit a călca, Din înpotrivă încă, a voastră bărbăție, Am venit p-aste locuri vroind a o cînta. Vroind plîng aice mărind a voastre fapte, Ș-îmi închin astor zidiri care răsîpesc, Și care di o aleasă cetate-s lăudate, Și cîte faci vremea în voi le privesc. A zidiului darmari inima me îmi curmă, Dar ce -i fac vai mie că nu-i pot agiuta ; Că nu-l pot prin jălire aduce l-a lui urmă, Că el numai ... a stelilor lumină face ...

 

Ion Luca Caragiale - O nouă societate română

... se zice limba maternă. Naște numai o întrebare, chiar mai multe. Limba românească este mai grea puțin decât limba franceză, mai cu seamă dacă voim vorbim sau scriem cugetări mai ridicate de la nivelul absolut banal al vieții de toate zilele, sau când voim exprimăm simțiri mai alese. Nu vrem zicem, Doamne ferește, că limba română n-ar fi cumva în stare exprime toate cugetările și simțirile, fie ele cât de înalte sau de adânci; nu, dar limba franceză este o limbă deja aproape cristalizată în formule ... limba franceză un bout de causerie, ce te faci fără Avec ça? Apoi noua societate mai obligă pe membrii de ambe sexe scrie numai românește. Foarte bine — asta pentru public. Dar presupune că o doamnă voiește scrie un răvășel trandafiriu, poftim -l înceapă altfel decât cu: Mon petit chien bleu; ce te faci cu statutele? afară numai dacă doamna nu va împinge respectarea lor până a ... statute, s-o-schimbe pe o alta, pentru care nu există până acuma guvernante. Societatea înființeze o școală de guvernante, fie chiar elvețiene, numai fie o școală de guvernante care

 

Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei

... instituțiile, obiceiurile și moravurile timpurilor trecute; căci, puși în față cu aceste originaluri, suntem, cum am zis, la izvoarele istoriei, fără ca nici un intermediar se pună între noi și între aceste monumente vrednice de tot onorul. Noi vedem că în toate părțile unde este ceva progres staturile, ocârmuirile, societățile, învățații, cu o deosebită emulație, se ocupă cu adunarea, cu publicarea, cu cercetarea cronicilor, hrisoavelor, actelor, în sfârșit a tuturor ... originea din însăși tulpina popoarelor. Altmintrele ele nu sunt decât niște plante exotice pe care cel întâi vânt ori le îngheață, ori le usucă. Ca avem arte și literatură națională, trebuie ca ele fie legate cu societatea, cu credințele, cu obiceiurile, într-un cuvânt cu istoria noastră. Niciodată n-am fi avut frumoasele biserici a Argeșului ... de toate aceste priviri; aș dori rup vălul ce ascunde viitorul patriei mele; aș dori fiu măcar un minut pe tripodul Pitiei și prorocesc țării și nației mele soartele cele mai aurite! În tot chipul, nu ne speriem decât când vom părăsi toată țintirea spre bine și progresul pacinic și vom sta cu brațele încrucișate, crezând că tot este pierdut ...

 

Petre Ispirescu - Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei

... și flori, și ajung până la stufuleț. Acolo, în mijlocul unor pomișori, era unul ceva mai nălticel, pare că de dinadins era făcut așa, ca -l vază oricine o trece. Pe ramurile lui sta niște merișoare mici și p-o parte rumene, de părea că erau prăjite. Stau și ascult ... vându și ce bruma de țoale mai avea, își cumpără un cal de atât pe cât îi ajunsese bani și haine de primeneală, își luă ceva merinde și plecă și el. Cum se văzu la câmp, descălecă și, cu ochii înmuiați în lacrămi, făcu o rugăciune la Dumnezeu -i fie de ajutor în călătorie și izbândească, apoi încălecă din nou și porni cu voie bună. Și așa, aide, aide, merse până înseră și se puse a se odihni ... îi ziseră: - Atâți fii de domni și de împărați au fost și nimeni n-au putut ghici semnele fetei împăratului, și tocmai dumneata, prietene, o te găsești mai firoscos? - Omul este dator -și cerce norocul o dată, de două, mult de trei ori, zise ciobanul, și acela care face așa este om cu minte. Cel ce însă umblă mereu cercând, este un nesăbuit căruia trebuie ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCETA(SĂ FACĂ CEVA)

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ÎNCETA(SĂ FACĂ CEVA).

ȘTERGE

... ȘTÉRGE , șterg , vb . III . 1. Tranz . A freca suprafața unui obiect pentru a face dispară un lichid sau o substanță străină care îl acoperă . 2. Tranz . A face nu se mai cunoască , nu se mai vadă un text scris , un desen , răzând cu o gumă , trăgând linii deasupra etc . 3. Refl . A - și pierde strălucirea ... A face nu mai existe sau a înceta mai existe , a ( se ) pierde fără urmă , a face dispară sau a dispărea din amintire , din minte . 5. Refl . și tranz . A trece foarte aproape de ceva

 

STĂVILI

... cursul unei ape cu ajutorul unui stăvilar ; a zăgăzui . 2. Fig . A opri , a împiedica sau a face înceteze ori se atenueze ceva

 

TĂIA

... TĂIÁ , tai , vb . I . I. 1. Tranz . A despărți , a separa ceva în bucăți cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice și chimice ; a diviza , a scinda , a despica ... III. 1. Tranz . și refl . A ( se ) curma , a ( se ) opri , a ( se ) întrerupe . 2. Tranz . A face slăbească sau înceteze ; a micșora , a slăbi , a modera , a atenua , a opri . 3. Tranz . A ... a spune minciuni . 5. Tranz . ( În expr . ) A - l tăia pe cineva capul = a înțelege , a ( se ) pricepe facă un lucru . ( Fam . ) A spune ce - l taie capul = a spune vrute și nevrute , a vorbi fără rost ...

 

MAI

... că acțiunea verbului durează ) Și acum , în continuare , încă . Mai vine la noi . 2. ( Arată repetarea acțiunii verbului ) Din nou , încă o dată , iar . Poate ne mai întâlnim . 3. ( Exprimă nedumerire ) Nu se știe ce s - a mai făcut . V. ( Arată că , pe lângă lucrurile cunoscute , intervine un ...

 

PAT

... 2 , paturi , s . n . ( La jocul de șah ) Situație în care un jucător , fără a fi în poziție de șah , nu mai poate face nici o mișcare și este obligat înceteze jocul , partida declarându - se remiză . PAT ^1 , paturi , s . n . 1. Mobilă de lemn sau de metal , prevăzută de obicei cu somieră sau cu ... timpul tragerii . 6. Strat de material , orizontal sau înclinat , cu fața superioară aproximativ plană , pe care se reazemă de obicei alte materiale . 7. Strat din ceva